Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CARNE, CÂRPĂTOR, CIOLAN, CIOPATĂ, FRIGĂRUIE, PEȘTIȘOR, COTLET, TRANȘA, COLȚUNAȘ, ABATOR, CURMA ... Mai multe din DEX...

TĂIA (CARNE) - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TĂIA (CARNE)

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 121 pentru TĂIA (CARNE).

Vasile Alecsandri - Badiul

... coada lacului Brateș, lângă Galați, zicea următoarele versuri: Cu-o frânghie de mătase Împletita-n în trei, în șase Cât și brațul meu de groasă, Tăia carnea pân' la oase Și cu două de fuior, Cât un fluier de picior, Dar când Badiul se-ntindea, Cele două se rupea, Numai lațul ...

 

Gelu Vlașin - Nașterea

... el am să tai rădăcinile cerului ca să nu mai știu cum vine întunecimea ca o moarte rătăcindu-mă cu el am să tai în carne

 

Gelu Vlașin - Navaja

Gelu Vlaşin - Navaja Navaja de Gelu Vlașin navaja îmi taie nemiloasă carnea mea străvezie carnea mea putredă carnea mea păcătoasă și din adâncurile cărnurilor mele îmi țâșnește întunericul orbindu-

 

Mateiu Caragiale - Aspra

... pierit, Dar n-a putut durerea s-o frângă, nici s-o-nmoaie. Și fără preget luptă, împilă și jupoaie; Ea taie-n carne vie și sufletu-i cernit Cu toată răzbunarea e tot nemulțumit - Așa cumplit o arde năprasnica văpaie A urii. Iar când noaptea l ...

 

George Coșbuc - Rugămintea din urmă

George Coşbuc - Rugămintea din urmă Rugămintea din urmă de George Coșbuc după Lermontov (publicată în Lumea ilustrată , 1892, nr.6) Ești schilav tot! Un cerșetor Te-ntorci acum acasă, Și ce fecior frumos erai! Dar oricum ești, ce-ți pasă! Tu vei vedea iar satul tău Și casa voastră-n vale, Și biata mamă-ți va ieși     Plângând în cale. Și eu rămân să mor pe-aici Cu liftele păgâne! Ah, parcă simt că n-am s-ajung Să văd ziua de mâine. Cu douăzeci deodată-n car La groapă mă vor duce, Și, bun e Domnul, de-om avea     La cap o cruce. Noi de copii ne știm, și-am fost Ca frații, ba mai bine. Eu de-am avut un singur ban L-am împărțit cu tine; Și tu cu gura foc prindeai Să-mi dai ajutorare; Să-ți răsplătească Dumnezeu,     Că-i bun și mare! Și-auzi acum! De-or întreba În sat de-a mea venire Tu-n loc de adevăr să spui Că n-ai de mine știre, Că n-am fost la un regiment Dar spune-le ce-ți place. Că pentru ei ori viu, ori mort,     Totuna face. Iar mamei ...

 

Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur

... după buzdugan, se duse de-l luă și se întoarse acasă. Când era la poartă, începu să strige: - Hâm! hâm! aici miroase a carne de om de pe tărâmul cellalt; și, văzând pe fiul de împărat ce-i ieșise înainte, îi zise: Ce vânt te-a adus ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

Ion Luca Caragiale - Varietăţi literare. Canard-răţoi Varietăți literare. Canard-rățoi de Ion Luca Caragiale Canard în franțuzește este numele speței rață ; aplicat apoi la gen, înseamnă rățoi . Pe lângă aceste înțelesuri proprii, cuvântul canard mai are și un al treilea, figurat, când atunci înseamnă: o știre de senzație născocită, o scornitură gogonată a unui jurnal . De unde vine această semnificare figurată? este interesant a ști. Iată: Cam pân sfertul întâi al veacului nostru, un ziar belgian sau francez (datele nu le avem exacte) publică o foarte interesantă dare de seamă asupra unei experiențe făcute de un celebru profesor de zoologie. Experiența învățatului naturalist tindea la cunoașterea gradului de voracitate a rațelor. Lăcomia acestui soi de palmipede era îndestul de cunoscută; nimeni însă nu și-ar fi putut închipui că ea ar merge până acolo încât o rață sau un rățoi să mănânce una după alta alte douăzeci și nouă (29) dobitoace de același soi. Orice om de rând s-ar minuna când ar auzi de atâta canibalism, lucrul însă s-a întâmplat, și iată cum. Naturalistul nostru era un om foarte înzestrat; el avea acea pătrundere intuitivă cu care geniul ...

 

Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie

... sute de tătari. Biela cel nalt, subțire ca trestia de baltă, Ce-n lupte sângeroase ca dânsa se mlădie, Cu sabia-i turcească tăind în carne vie, Pe când fugaru-i sprinten nechează, mușcă, saltă. Gorow și Zablotowski, amici jurați pe moarte Să-mpartă soarta bună, să-nvingă rele soarte, Și ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele

... cu cărămida ; îl spintecară ; slăninele le făcură în patru și le atîrnară în podul casei. La urmă, românul, mulțumit, vroi să dea cîteva bucăți de carne pravoslavnicului. Bătrînul își făcu cruce, se cutremură și cu nici un preț nu voi să primească, zicînd c-un glas de mucenic : -Lasă, lasă, omul ...

 

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit Făt-Frumos cel rătăcit de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca să afle niscaiva leacuri care să le desfacă făcutul stărpiciunei lor, dară, ași! parcă întâlnea tot surzi și muți. Nimeni nu știa să-i învețe ceva. Mai umblară ei ce umblară și, la urma urmelor, aflară despre un vrăjitor meșter carele închega și apele. Creștinul se duse și la dânsul, îi spuse păsul lui și îi ceru leacuri. Vrăjitorul n-așteptă multă rugă și, după ce se învoiră, îi dete un măr. - Din acest măr, zise el, să mănânce numai soția dumitale. Dară bagă de seamă să n-apuce din el nici o făptură cu viață de pe lumea asta. - Cât despre aia, n-ai grije, răspunse omul. Lasă pe mine; nu mi-ai dat mie în mână mărul? Acum să fii odihnit. Luând mărul, omul nu se mai gândea dară decât ...

 

Gelu Vlașin - Sunt

Gelu Vlaşin - Sunt Sunt de Gelu Vlașin sunt aerul care-ți taie rspirația sunt otrava care-ți șade pe buze sunt carnea vie care-ți chinuie trupul sunt sângele clocotitor al chinuitelor așteptări sunt cimitirul amintirilor tale sunt ștreangul zilei de mâine sunt ceea ce crezi că nu

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TĂIA (CARNE)

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru TĂIA (CARNE).

CARNE

CÁRNE , cărnuri , s . f . 1. Nume dat țesutului muscular al corpului omenesc sau al animalelor împreună cu țesuturile la care aderă . 2. Bucată din țesutul muscular al animalelor tăiate , întrebuințată ca aliment . 3. Partea interioară a pielii , opusă feței acesteia . 4. ( Bot . ) Pulpă la

 

CÂRPĂTOR

CÂRPĂTÓR , cârpătoare , s . n . ( Pop . ) Bucată de lemn rotundă , pătrată sau dreptunghiulară , pe care se răstoarnă mămăliga sau pe care se taie carnea , ceapa etc . ;

 

CIOLAN

... CIOLÁN , ciolane , s . n . 1. Os ( mare ) de animal ( tăiat , cu sau fără carne pe el ) sau ( fam . ) os de om . 2. ( Fam . ) Membru al corpului ; ( la pl . ) schelet al corpului . 3. ( Reg . ) Obadă ( a roții de ...

 

CIOPATĂ

... CIOPÁTĂ , ciopăți , s . f . ( Reg . ) Bucată de carne

 

FRIGĂRUIE

... FRIGĂRÚIE , frigărui , s . f . Carne

 

PEȘTIȘOR

... 1. Diminutiv al lui pește ( 1 ) ; pescuț . 2. P . anal . ( La pl . ) Felii lungi și subțiri de ceapă , de varză sau bureți subțiri , lunguiețe de carne

 

COTLET

... COTLÉT , cotlete , s . n . 1. Sortiment de carne

 

TRANȘA

TRANȘÁ , tranșez , vb . I . Tranz . 1. A rezolva repede și definitiv o dificultate , un conflict etc . 2. A separa , în porțiuni anatomice , după sortimente , calitate etc . , carnea unui animal tăiat pentru

 

COLȚUNAȘ

... COLȚUNÁȘ , colțunași , s . m . Preparat culinar făcut din aluat tăiat în pătrate mici , care se umplu cu carne

 

ABATOR

ABATÓR , abatoare , s . n . Ansamblu alcătuit din clădirile , instalațiile , terenul etc . unde se taie vitele destinate consumului și se prelucrează carnea

 

CURMA

... CURMÁ , curm , vb . I . I. 1. Tranz . ( Despre sfori , frânghii , legături ) A strânge tare , a pătrunde în carne ; a strangula . 2. Tranz . A tăia un lemn de - a curmezișul . 3. Refl . ( Despre oameni ) A se apleca de mijloc . II. Fig . 1. Tranz . și refl . A ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...